Cuibarele umanităţii (6)

0
512

Cel care a săpat (cu ce instrumente?) grota paleolitică de la Buzdujeni, veche de aproape 100.000 ani (poate şi mai mult) o fi vrut să ne transmită mai multe mesage? Nu ştim încă precis. Dar cu certitudine această grotă misterioasă în care aşa numita industrie litică a musterianului denticulat s-a păstrat intactă timp de peste 40.000 de ani merită o cercetară fundamentală multidisciplinară. Mai ales sub aspectul conştientizării pericolelor ecologice şi climaterice care au şi început să bântuie lumea? Ce fel de om a fost acela care a păstrat ca pe un lucru sfânt o tehnică de prelucrare a silexului aşa de mult timp în pofida gravelor schimbări ale climei? Şi de ce anumite părţi ale acestei grote misterioase sunt cioplite în mod diferit? De ce musterianul denticulat este descoperit în cantităţi mari numai pe linia Buzdujeni – Mamaia-Sat, pe lângă Constanţa? A fost acest musterian denticulat o tehnică a unui anumit trib musterian (musterianul, consideră majoritatea arheologilor este epoca când Pământul, în special Europa, a fost locuit de omul de neandertal – homo neanderthalensis?), sau e vorba de un alt timp uman, poate chiar de acel misterios homo archaic, prototipul omului modern? Vorbim de omul arhaic fiindca, iara-şi în mod misterios, în multe cuibare ale omului musterian sau descoperit si destule) de la 3 pana la vre 10 procente de instrumente caracteristice omului din paleoliticul superior, adica ale celui mai vechi om modern. Cum au putut acele instrumente să ajungă pe „teritoriul” omului de neandertal? Nu s-a găsit un răspuns sigur la această întrebare. Adepţii metisajului consideră că în anumite familii (sau poate numai în una) ale omului de neandertal femelele au născut prototipuri ale omului modern şi că, de fapt, omul de neandertal a fost un timp port+altoi al omului modern.

Poate, dar cu cine s-a combinat omul de neandertal ca să se nască omul modern? Grea întrebare, ţinând cont de complexitatea imposibil de cunoscut a genomului omenesc, complexitate care se poate naşte întâmplător, dar cu o probabilitate la fel de mică cum ai arunca în sus o monedă de 1 ban şi ea ar cădea jos sub forma unui om cuplu bărbat-femeie de vreo 20 de ani, completamente pregătiţi pentru a se înmulţi şi rezista pe un pământ completamente necunoscut la timpul apariţiei lor. Despre asemenea fenomene până şi Socrate spunea – este mai uşor să prefaci o femeie în pasăre, decât să înveţi pe un om care nu are auz muzical să cânte la flaut (vezi Platon, „Alkiona”). Lăsând enigmei cei al enigmei, să întrebăm totuşi cine a construit atât de divers interiorul grotei musteriane de la Buzdujeni? Despre rotonda din partea dreapta a grotei am vorbit deja în unul din articolele din această serie. Dar despre magnifica structură rotundă din partea stângă, aflată chiar la intrare merită să scriem şi poeme cât o Iliadă, şi tratate de istorie a fiinţei omeneşti în zeci de tomuri. Uitaţi-vă cu atenţie la suprafaţă acestui miracol musterian. Una că suprafaţa este mare, alta este rotungimea ei aproape perfectă şi, în fine, felul perfect cum a fost şlefuită.

Suprafaţa rotundă lustruită până la perfecţiune la intrarea în Grota musteriană de la Buzdujeni. Foto de autor
Suprafaţa rotundă lustruită până la perfecţiune la intrarea în Grota musteriană de la Buzdujeni. Foto de autor

De ce ia trebuit omului de neandertal să şlefuiască o suprafaţă rotundă până la o asemenea calitate de şlefuire care te lasă îngândurat? La ce ia folosit această suprafaţă rotundă? Se fălea cu ea în faţa vecinilor? Sau, poate, era o mostră de veneraţie în faţa strămoşilor? Poate era o carte de vizită a cuiva sau un mesaj de la strămoş foarte puernic care prin această metodă şi-a lăsat urma pe pământ? Sau, poate, este un mesaj arhivar specil pentru lumea de azi sau de mâine, un mesaj pentru ignoranţa noastră cea de toate zilele care mai că a pierdut poate chiar l-a şi pierdut!) rostul fiinţării pământeşti? Că la Buzdujeni, pe malul Racovăţului, stă ascunsă una din tainele cele mai mari ale omului primordial nici nu mai e o temă de discuţie. Că anume acolo omul a păstrat cu sfinţenie timp de zeci de mii de ani un anume foc sacru, o idee de fiinţare, o scară de valori sau o secantă care lega fiinţa omenească de lumea zeilor, este aproape sigur. O altă lămurire a păstrării în uz a unui singur instrument litic – pe cel denticulat – timp de zeci de mii de ani de ani mai că nici nu poate fă găsită. Rostul grotei de la Buzdujeni pare a fi unul sacru, dar sacralitatea această provine tocmai din musterian, are peste 60.000, chiar 70.000 de ani, chiar şi mai mulţi şi în aceste condiţii de vechime numai rostul sacru al fiinţării omeneşti îl putea impune pe om să construiască o asemenea minune rotundă, lustruită perfect, ca cea de la Buzdujeni. Faptul că această minune a fost construită anume în Basarabia ridică, evident, rangul cuibarelor basarabene ale umanităţii la cel mai înalt rang.

Andrei Vartic
18 Iulie 2005
Chişinău

LĂSAȚI UN MESAJ