În anul 2006, inginerul Vasile Puiu, prorector al Universității din Bacău, m-a vizitat și mi-a povestit despre preocupările fizicianului Andrei Vartic, profesor la Universitatea de Stat din Moldova, și despre interesul omului de știință basarabean pentru Pătrăuți.
În acel moment nu știam mare lucru despre sistemele de proporționare utilizate încă din Antichitate, așa că, din curiozitate, m-am lăsat antrenat într-o corespondență intensă cu Andrei Vartic. Pentru dânsul am realizat primele relevee personale ale planului bisericii de la Pătrăuți și tot atunci am descoperit primele segmente aflate în proporție de aur. Descoperirea nu l-a mirat pe Andrei Vartic, care își făcuse deja publice intuiţiile:
„Dacă ar fi să-ți dai o scurtă întâlnire cu un extraterestru care poate să stea pe Pământ numai câteva ore, locul acestei întâlniri, după opinia noastră, poate fi la biserica Pătrăuți, de lângă Suceava, în România … Formele acestei superbe construcții miniaturale, coborâte parcă din ceruri, dar mai ales pictura ei interioară, pot fi duse fără nicio jenă la oricare expoziție de artă universală.”
Andrei Vartic s-a alăturat strămoșilor în iunie 2009. Nici el și nici eu nu am publicat despre proporţiile de aur descoperite în frumosul plan de la Pătrăuţi. Am rămas însă marcat de metafora extraterestrului care ar ști să citească matematic formele ctitoriei lui Ştefan cel Mare. Ani la rând, am fost atent și am așteptat. La două săptămâni după Sărbătoarea Învierii Domnului din anul 2016, am primit un e-mail care avea să readucă în actualitate subiectul intuit de fizicianul de la Chișinău. Designerul clujean Tudor Cătălin Urcan apela la cunoștințele mele de hermeneut pentru o recenzie la cercetarea sa despre proporția de aur și utilitatea simbolului în reconstrucția iconică a Cosmosului. După doar câteva minute de consultare a materialelor primite, cuprins de sentimentul incredibilului, am simțit nevoia de a răspunde. Am scris doar atât: „La prima vedere, munca dumneavoastră este răspunsul așteptărilor mele. Cu prețuire, pr. Gabriel Herea”. Astăzi, la aproape doi ani de atunci, l-am rugat pe domnul Urcan să trimită pentru această carte câteva rezultate din cercetarea pe care și-a asumat-o asupra arhitecturii Pătrăuților.
