Râde Băsescu, plânge Basarabia

0
1217
Mori de vânt în Basarabia.

Înaintea zilei când preşedintele român Băsescu se cuprindea la Iaşi cu preşedintele (volens-nonlens, aşa-i sunt genele) tot român Voronin, la Chişinău se întâmplau lucruri foarte şi foarte ciudate. Şi nu din cauza preţurilor la energia electrică trasnistreană sau a gazelor ruseşti. Nu asta era marea preocupare (în prag de iarnă) a celor mai importante figuri politice de la Chişinău – Voronin, Lupu, Tarlev. Ci scoaterea manualului de istorie a românilor din şcolile din Basarabia şi înlocuirea lui cu manualul de istorie integrată. Cum să laşi să se ducă pe apa sâmbetei asigurarea cu gaze şi energie electrică a celui mai sărac stat european, şi să te ocupi, tu, preşedinte al statului, numai şi numai de un orecare manual? Drept că nu era vorba de un manual de fizică sau limbă rusă, ci de manualul de istorie al românilor. Şi oamenii se întrebau: cum boalele dintr-o parte Voronin se cuprinde cu Traian Băsescu şi mai şi cere şi energie electrică de la România (pe degeaba!), iar din alta distruge tot ce e românesc în Basarabia? Nu cumva în spatele comunistului Voronin lucrează alte scenarii politice, altele decât îşi închipuie „bunul” român Băsescu? Dar de ce face Voronin paradă din românofobia lui în ochii întregii lumi? Asta ce fel de diplomaţie mai e?

Dintr-o parte te pupi cu Băsescu, şi din altă parte îl pocneşti în moalele capului! Or, bunul simţ politic ar spune – ma duc la Iaşi, cerşesc la Băsescu electricitate (pe degeaba, că suntem fraţi!) şi când mi se termină nevoile cu resursele energetice ruseşti – trec la înfăptiurea planurilor (ale lui Voronin!) de distrugere a tot ce este românesc în Basarabia. Dar Voronin scoate manualul de istorie a românilor din şcoli înainte de a se întâlni cu Băsescu. Şi încă cu mare bătaie în tobile mediatice şi diplomatice. Aşa ca să se audă cât mai departe – chiar în ziua când la preşedinţia republicii Moldova se scotea manualul de istorie a românilor din şcoli (pentru cei care nu ştiu – 80% din cetăţenii republicii Moldova sunt vorbitori de limbă română) o importantă delegaţie a Uniunii Europene l-a aşteptat pe Marian Lupu, preşedintele Parlamentului, mai multe ore. Şi vă reamintim, însă, că tocmai în acele ore vârful politic de la Chişinău nu se adunase ca să rezolve criza energiei electrice sau a gazelor, ci pe cea a manualului de istorie a românilor. De ce trebuia dinamitat protocolul diplomatic anume cu acest manual? Nu cumva pentru că aşa ceva i se cerea lui Voronin de mai sus? Dar de la care „mai sus”? Or, Voronin tocmai se întorsese de la Moscova, unde, se spune, nu a fost primit nici de un şef al Kremlinului, nici măcar de patriarhul rus Alexei al II-lea, pe care tocmai î-l proslăvise cu cel mai înalt ordin. Sau, poate, Voronin a stat mult şi îndelung la taifas la Moscova, dar cu locotenenţii îndepărtării totale a Trasnistriei de la republica Moldova?

Poate gazele şi energia electrică sunt doar un pretext subtil al manipulării cetăţenilor din sud-estul Europei în vederea creării zonei de focar de război mondial în Trasnistria? Poate generalul Voronin şi-a pus la Moscova semnătura pe documente care nu vor vedea lumina zilei niciodată şi în care toată republica Moldova devine prima linie a posibilului război mondial (despre această posibilitate au vorbit mai mulţi oameni politici din Ucraina exact în acele zile)? Dacă rachetele americane se ridică de la bazele de pe Prut care este prima linie de apărare a Rusiei? Trasnistria, desigur. Şi dacă stau rachetele ruseşti (sau alte arme) în Trasnistria, volens-nonlens, va trebui şi NATO, şi SUA, şi UE să arunce câteva zeci sau sute, poate chiar mii de rachete, ca să distrugă barajul de apărare transnistrean. Atunci vor cădea puzderie de bombe, şi dintr-o parte, şi din alta, şi peste Basarabia. Dar cui îi va păsa? Războiul este război. Şi basta. Doar că vre-o câteva sute de mii de români din Basarabia şi Transnistria vor fi trecuţi la pierderi de război.

Dar e posibil, oare, un asemenea scenariu? Cum să nu fie posibil dacă bazele militare americane stau deja pe Prut, iar ruşii sunt foarte supăraţi de apariţia lor aici? Oricum, scenariul acesta devine posibil şi prin misterioasa introducere a manualului de istorie integrată tocmai în preajma întâlnirii Băsescu-Voronin de la Iaşi. Care urmăreşte de facto veche ambiţie ruseasca – Moldova până la Siret! Ştia Băsescu de acest cadou al lui Voronin? Trebuia să ştie. Dacă nu ştia atunci, scuze! dar şi Mihai Răzvan Ungureanu, şi ambasadorul Filip Teodorescu de la Chişinău, şi directorul SE ar fi trebuit să fie demişi. Dar cum stau bine mersi în fotolii, reiesă că Băsescu ştia de provocarea lui Voronin. Şi dacă ştia – de ce a tăcut? Din cauza protocolului? Sau fiindcă cineva i-a spus să tacă? Dar nu a fost o tăcere simplă, ci una cu zâmbet cât o şură. Adică o dureroasă înghiţire de găluşcă (foarte fierbinte). Fiindcă toată lumea vorbea la Chişinău despre faptul că Voronin a provocat special criza manualului de istorie a românilor îniantea întâlnirii de la Iaşi.

Nu era prima provocare de acest fel a preşedintelui moldovean. Îniantea întâlnirii cu Ion Iliescu de la Costeşti acelaşi Voronin a editat în grabă, cu peniţa ideologului comuniştilor Vasile Stati, „vestitul” dicţionar moldo-român, un scandal ştiinţific uriaş. Voronin a spus atunci râzând – n-am ştiut! Să-i spună mâc-săi, ziceau basarabenii. Că în republica Moldova nici un pai nu se mişcă fără voia lui. Iliescu nu a râs atunci, chiar era îngândurat. Voronin a râs însă sarcastic – provocarea fusese făcută cu bună ştiinţă. Şi încă o provocare straşnică. Fiindcă ea întărea moldovenismul primitiv nu doar al lui Voronin, ci al tuturor basarabenilor. Să povestească numai vameşii români câte glume de prost gust s-au făcut şi se fac pe seamna basarabenilor cu dicţionarul lui Stati. Proştii sunt până la urmă toţi basarabenii. Mai ales cei care se declară deschis români.

Şi, iată, înaintea întâlnirii de la Iaşi, Voronin execută public manualul de istorie a românilor în şcolile din Basarabia. Iar la Iaşi? Băsescu râdea. Voronin râdea. Iar Basarabia plângea. Dar, ne veţi întreba, înaintea întâlnirii prilejuite de deschiderea festivalului Vinului ce a mai provocat tovarăşul preşedinte Voronin? Eehehe! a realizat o lucrare cu adevărat grandioasă. A unit Muzeul Naţional de Istorie cu cel de Arhitectură şi a dorit să-l pună (spun gurile rele) în frunte pe, aţi ghicit, Vasile Stati. Pe ultima sutime de metru, însă, a decis să mai aştepte, să controleze pulsul public cu un interimar. Aşadar, adio, Muzeu Naţional de Istorie al românilor în Basarabia! Dar asta nu e toată executarea istoriei românilor în Basarabia. Câteva institute academice de cercetare a fenomenului cultural şi istoric basarabean au fost unite şi s-a creat un Institut al Patrimoniului în frunte cu arheologul V. Dergaciov, un prieten apropiat al domnului Mark Tcaciuc, consilierul intim al preşedintelui Voronin. Iac-aşa este prietenia la ei! Nu şi la români.

După ce le-a făcut pe toate astea şi a zis că e bine, dl Voronin s-a îndreptat cu mare bucurie spre Piaţa Independenţei din Bucureşti (ce găsălniţă?!) ca să deschidă împreună cu râzătorul Traian Băsescu festivalul vinurilor moldoveneşti (de ce nu erau prezente acolo şi superbele vinuri moldoveneşti de Cotnar?). Ştia Băsescu de năzdrăvănia antiromânească pe care i-o aducea poclon şi de data asta comunistul Voronin? Dacă nu ştia trebuia să zboare din post cel puţin Mihai Răzvan Ungureanu. Dar dacă domnul ministru de externe al României stă bine mersi în fotolii, îmseamna că preşedintele tuturor românilor ştia de fapta lui Voronin. Şi, totuşi, râdea de se prăpădea atunci când deschidea festivalul vinului moldovenesc în Piaţa Constituţiei. Iar Basarabia se uita la râsul lui şi plângea. De ce râdea Băsescu? Că, însfârşit, copiii românilor din Basarabia nu vor mai studia istoria românilor şi că nici muzeu al acestei istorii nu vor mai avea? Râde Băsescu, plânge Basarabia. Sau, poate, ne este sacrificată Basarabia? Şi dacă e aşa atunci cine va mai apăra România dinspre răsărit, dinspre partea ei cea mai vulnerabilă, cea care atacă de milenii siguranţa naţională a poporului român?

Andrei Vartic
1 Mai 2005
Chişinău

LEAVE A REPLY