Cea mai bună rimă pentru Stere ar fi reîntregire. Ea a devenit şi metaforă în limbajul simplu al iubirii de Ţară, şi rotunjire geografică a României la 1918. Pentru scoaterea din vis a acestei rime basarabeanul Constantin Stere a ajuns profesor universitar la Iaşi, fondator al revistei „Viaţa românească” (unde a adunat mai tot sufletul românesc de la 1906), rector al universităţii din Iaşi, prefect al judeţului Iaşi. Apoi unul din cei mai vestiţi publicişti români, fondator şi finanţator al revistelor româneşti basarabene, prieten al generaţiei Marii Uniri, lucrare pentru care el a călătorit şi în Basarabia, şi în Ardeal, când a şi convins pe ardeleni să accepte vectorul Marii Uniri pe schema Basarabia, Bucovina, Ardeal. Tot el a iniţiat modernizarea politică a României, scriind programele celor mai importante partide de atunci, cum ar fi cel liberal al Brătienilor şi cel naţional-ţărănesc al lui Maniu şi Mihalcea, pentru care a propus şi o formulă revoluţionară de unificare. Stere este şi promotorul dreptului universal la vot al românilor, stipulat în anexa Actului basarabean al Marii Uniri şi introdus în Constituţia de la 1923. Tot Stere a declanşat şi motorul relansării economice a României, propunând reforma agrară care a făcut imposibilă şi revoluţia bolşevică, şi anihilarea tradiţiilor economice româneşti.
Dar altă rimă pentru Stere este durere. Stere-durere. Durere pentru ignoranţa ce macină fiinţa şi soarta neamului românesc. Durere pentru Basarabia cea românească. Pentru batjocorirea ei de pleava politicianistă. Durerea lui Stere, uneori de o sinceritate devastatoare, a fost exprimată mai ales în publicistică, arta „de a forma opinia publică, de a o pregăti pentru noi orizonturi”. Oglindă a deznădejdilor şi a batjocoririlor la care a fost supus după moda laşităţilor omeneşti, publicistica lui Stere a fost editată recent de distinsul cercetător Pavel Balmuş într-un nou volum de peste 560 pagini. Meritul acestei lucrări deosebite este că articolele au fost selectate după „criteriul cronologic al apariţiei”, cititorul simplu, dar şi cercetătorul, şi publicistul putând să lege scrisul lui Stere de epoca în care a trăit, dar şi de faptele zilelor pe care le trăim. Organizate astfel de Pavel Balmuş, articolele lui Stere rămân şi azi adevărate „flăcări de conştiinţă”, de puterea cărora „atârnă tot viitorul omenirii”. Un volum ce merită tot laudativul „veriga de unire necesară”, ce aparţine lui Stere, prin care “a grăit Basarabia însăşi”.
Andrei Vartic
27 Aprilie 2007
Chişinău
